Anul Nou este ziua care marchează atât sfârşitul de an, cât şi începerea următorului an calendaristic.[1]
Stabilirea religioasă a datei de 1 ianuarie ca început de an a avut loc pentru prima dată în 1691, de către Papa Inocenţiu al XII-lea. Înainte de această dată, Crăciunul avea rolul începutului de an nou.[necesită citare] În liturghia romano-catolică 1 ianuarie reprezintă o octavă de la Crăciun; astfel, această zi este dedicată Fecioarei Maria. În acelaşi timp, în a opta zi de la naştere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur şi botezul, potrivit religiei iudaice, a pruncului Iisus — la fel şi în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este şi ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.
În epoca contemporană, Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie — noaptea de Revelion (din limba franceză: Réveillon, ceea ce înseamnă aproximativ „veghe”, aici cu sensul de ospăţ la miezul nopţii) — cu petarde şi artificii; rudelor, prietenilor şi cunoştinţelor li se fac urări de noroc şi sănătate şi se urează „La mulţi ani!”.
Comentarii