. meditatie

Entuziasmul nu e un accesoriu la viaţă, ci o necesitate.

***

Dacă te străduieşti să faci avere banii tăi vor fi ţinuţi minte. Dacă te străduieşti să obţii glorie statuia ta va fi ţinută minte. Dar dacă trăieşti pentru alţii tu vei fi ţinut minte şi vei trăi veşnic în inimile celor cărora le-ai dat dragoste şi speranţă.

***

Cind ajungem la capatul puterilor şi acceptăm că avem slăbiciuni şi avem nevoie de ajutorul lui Dumnezeu atunci ne descoperim adevăratul potenţial.

***

Acceptă ceea ce nu poţi accepta, iartă ceea ce nu poţi ierta şi dă ceea ce nu eşti obligat să dai.

***

Omul face rachete să ajungă pe Lună. Dumnezeu a făcut Luna.

***

În orice moment se găseşte cineva în preajmă care are nevoie de bunătatea şi ajutorul tău.

***

Alegerile pe care le faci şi nu şansele pe care le ai îţi determină destinul.

***

Orice om ştie cel puţin un lucru pe care tu nu-l ştii.

***

Rosteşte numele oamenilor cu care stai de vorbă. Pentru ei este cel mai plăcut sunet, dovedind în acelaşi timp preocupare din partea ta faţă de ei ca indivizi.

***

Cu ajutorul lui Dumnezeu ceea ce este dificil poate fi realizat imediat, ceea ce este imposibil s-ar putea să-ţi ia un pic mai mult.

***

O mare parte din ceea ce vezi depinde de ceea ce cauţi.

***

Fie ca întotdeauna să-mi amintesc să încurajez pe cineva. Fie ca întotdeauna să-i mulţumesc Lui pentru prietenie şi cei dragi. Şi fie ca niciodată să nu consider nimic în zadar.

***

Un cîrpaci a venit la rabin şi i-a spus:
- Spune-mi ce pot face în legătură cu rugăciunea mea de dimineaţă. Clienţii mei sînt oameni săraci şi nu au decît o singură pereche de pantofi. Îmi aduc seara tîrziu pantofii şi sînt nevoit să lucrez toată noaptea ca să îi repar, pentru ca a doua zi dimineaţa să îi pot înapoia.
- Ce ai făcut pînă acum? l-a întrebat rabinul
- Sînt zile cînd îmi fac foarte repede rugăciunea după care mă grăbesc să mă întorc la munca mea, dar mă simt un păcătos. Alteori, renunţ la rugăciune, dar şi atunci mă simt un păcătos. Ori de cite ori îmi ridic ciocanul şi bat cuiele în pantof, îmi aud inima oftînd: Cît de nefericit sînt că nu îmi pot face munca de dimineaţă.
Rabinul i-a răspuns:
- Dacă eu aş fi Dumnezeu, aş preţui acest oftat mai mult decît rugăciunea de dimineaţă.