Dumnezeu şi Sfîntul Petru au plecat într-o zi să facă o inspecţie prin Iad. Şi atît de uimit şi buimăcit a fost Sfîntul Petru de toate cîte a văzut pe acolo că s-a rătăcit de Dumnezeu şi nu mai ştia cum să iasă din Iad. Îşi spuse în sinea lui că a încurcat-o rău de tot; „dacă îşi dau dracii seama că nu mai ştie pe unde să ies afară din Iad ăştia sînt în stare să mă ţină aici pînă şi-o aminti Dumnezeu de mine”. Aşa că în loc să întrebe pe careva sau să rătăcească în neştire căutînd ieşirea, se apucă să măsoare o bucată de pămînt, să înfingă beţe şi să facă tot felul de calcule. Cînd îl vede Scaraoţchi rămîne uimit şi îşi trimite nişte drăcuşori să-l întrebe pe Sfîntul Petru ce tot face acolo.
"Iaca ce să fac. M-am gîndit că tare bine ar fi să existe şi aici în Iad o biserică."
Drăcuşorii au plecat imediat la Scaraoţchi să-i spună ce are de gînd să facă Sfîntul Petru. Îngrozit, acesta răspunse. "Mergeţi cît mai repede, luaţi-l pe sus şi scoateţi-l afară din Iad". Sfîntul Petru a dat să se împotrivească, le-a cerut să-l lase în pace să-şi termine treaba şi altele dintr-astea, dar în inima lui abia aştepta să se vadă afară din Iad.
***
Poate că într-adevăr lucrurile nu sînt ceea ce par a fi, dar probabil că nu sînt nici altceva.
Comentarii
Asa e, multe sunt simple, doar noi le complicam!
Lucrurile devin ceea ce traim! Si de multe ori trebuie sa procedam ca Petru, pentru a iesi dintr-o situatie critica noua!
:-)
Excelenta istorioara!
Ma-nclin!
anca
anca pana la urma noi le dam viata aclor lucruri simple
boss avem multe solutii dar trebuie sa o alegem pe cea buna